Și copilul meu, să știi

Și copilul meu, să știi, 

Azi a stat mai mult la desene decât trebuia
Și copilul meu, să știi,
Azi la cină a mâncat rece
Si copilul meu, să știi,
Azi nu a avut-o pe mama prezentă
Și copilul meu, să știi,
S-a simțit singur azi
Și copilul meu, să știi…

Și eu, să știi,
Azi am vrut să mă întind în pat și doar să stau
Și lângă mine stătea și vinovăția, să știi
Am împins-o
I-am zis să plece de lângă mine, să mă lase
Și pe mine întinsă să stau
Și să nu fac nimic
N-a vrut să plece, tot eu am plecat,
Și tu, știi, tu știi dacă ești mamă și tu

Și eu, să știi,
Butonez telefonul și nu-s atentă mereu
La vocea de copil
Si eu, să știi,
Am mii de greșeli în stomac
Care-mi fac greață și nu le pot scoate
Din mine

Și copilul meu, să știi,
Azi m-a privit cu ochi duri
Și copilul meu, să știi,
Azi nu s-a jucat cu mama

Și copilul meu, să știi
Poate-și va aduce aminte
Că mama lui era bucăți de cioburi
Și uneori el le lipea

Si știi și tu și eu și ele
Că n-am vrea ca aceste ființe pure
Să își aducă aminte-așa de noi
Suflete din cioburi
Bucăți nevinovate
De
Maternitate

Și copilul meu, să știi,
A fost sărutat
Si mângâiat
Și îmbrățișat
Și mai ales, iubit
De o femeie
Făcută toată doar din
Cioburi.

Credit foto: unsplash.com

fb-share-icon0