Nu există niciun manual care să ne facă părinți perfecți, dar există răbdare, încercare, timp și multă iubire: Emoționel, ghidul părinților (P)

Știți, sunt gândurile acelea pe care le am câteodată, despre copilul meu, și pe care le regret în secunda următoare. Ca și cum m-aș decupla de persoana care le gândește. Nu, nu sunt eu mama aceea care gândește asemenea lucruri, îmi spun, deși eu știu că sunt eu.

Vă las aici câteva gânduri pe care mi-e rușine să le spun cu voce tare:
Iar s-a trezit de dimineață. Nu putea să mai doarmă și el?
Ce bine că mâine e la grădiniță.
Mai am o oră până îl iau de la grădiniță, ce bine.
Mai e o oră până ajunge acasă de la bunici, ce puțin mai este.
Ce-aș vrea să stea și el locului odată, să nu mai alerg ca bezmetica după el.
Ce-aș vrea să mănânce și el normal.
Ce-aș vrea odată să adoarmă, să nu se mai fâțâie.

Si mii și mii de alte gânduri pe care imediat le anulez cu partea aceea bună și blândă de mamă.
Oare toate mamele au gândurile acestea urâte, mă întreb și înghit în sec, de multe ori îmi vine să îmi mușc limba, de parcă ar ajuta asta la ceva, cu ceva.
Și după aceea mă gândesc la ceva. Că nu am primit niciun manual când mi-ai venit din pântecul meu în brațele mele. Că aveam niște reguli trasate pe o foaie, dar cu tine, cu tine nu s-a aplicat niciuna. Că am învățat cot la cot cu tine, copile al meu. Cum să te țin în mâna mea căuș, cum să te legăn, cum să îți liniștesc plânsetul, cum să fiu acolo pentru tine, așa cum puteam.

Nimeni nu m-a învățat cum să nu scot din mine și slăbiciuni și eșecuri. Ele mi-au venit odată ce am devenit părinte.
Și dincolo de toate, mi-am dat seama că părintele, o mamă și un tată, sunt de fapt, niște copiii puțin mai mari, care primesc numele acestea și gata, li se pune în cârcă cea mai grea responsabilitate de pe pământ: să aibă grijă de propriul copil.
Nu m-am confruntat cu nimic mai greu, mai sublim, și mai confuz decât acest fapt.
A fost bine? Da.
A fost frumos? Oh, dar încă mai este!
A fost greu? Da, dar ce mai contează?
A meritat? Vreau să răspund la asta la bătrânețe.

Știți? Nimeni nu ne învață cum să ne creștem copiii. Nu s-au inventat manuale pentru asta.

Dar copiii noștri ajung să crească ținuți în brațele noastre, da, avem ghiduri uneori, avem ajutoare, dar noi suntem părinții. Doar noi le putem fi umbre sfinte câțiva ani din viață.
Ce am învățat cel mai mult de la copilul meu? Că este o ființă, la fel ca mine.
Că are propriile emoții. Că uneori îl doare tare și are dreptul să fie trist.
Că pur și simplu el nu are capacitatea să își dozeze tristețea, dorul, anxietatea, furia. Nu poate. Nu știe cum.
Și am mai învațat că e atât de sincer în a-și exprima emoțiile. Poate cea mai sinceră ființă pe care o cunosc.
Și recunosc aici, nu mi-am cunoscut copilul în primul an de zile. Nici măcar în al doilea an de zile. Nu l-am cunoscut pe de-a întregul, ca să zic așa. Pentru că nu avusesem șansă să îi explorez fiecare emoție în parte.
Ce fac acum că plânge?
Că fac acum că e nervos?
Ce fac acum că e anxios?
Ce îi spun acum că e confuz?
Cum reacționez acum când se simte deznădăjduit?

Abia când au început să se contureze emoțiile lui puternice, abia atunci am reușit să îmi văd copilul complet.

Emoțiile lor trec prin emoțiile noastre! Și invers!

Ca să îl cunosc mai bine, de multe ori ne jucăm un joc. Jocul se numește Emoționel și cuprinde 30 de cartonașe cu 30 de emoții explicate pe înțelesul copiilor, situații în care întâlnim aceste emoții și soluții pentru gestionarea emoțiilor negative cu aplicații practice distractive. Mai exact, pe fiecare cartonaș e ilustrat tare simpatic un personaj din familia lui Emoționel (mama, tata, surioarele sau verișorii) care exprimă o emoție. Fiecare cartonaș oferă o descriere despre o emoție, iar apoi niște soluții la acele emoții.

Adică te simți trist? Iată ce ai putea sa faci!

Ești furios, uite cum ai putea să scapi de furie!

Simți îngrijorare? Hai să îți spun cum te-ai putea liniști.

Practic, acest Emoționel este de fapt un Dicționar pe înțelesul copiilor care îi ajută să își numească pur și simplu emoția, să și-o cunoască, să înțeleagă ce înseamnă ea și ce simte el atunci când ea se află la el în burtică, în gând sau în inimioară.

E un joc tare frumos de jucat cu cei mici (îl recomand pentru vârsta de 4 ani+). Una dintre modalitățile mele preferate de joacă cu aceste cartonașe, pe care o propune însăși mama lui Emoționel, autoarea acestor cartonașe, Petra Boantă, este:
Fii și tu ca Emoționel și încearcă să-ți înveți jucăriile de pluș cum să-și controleze emoțiile, în special pe cele neplăcute. Așază jucăriile pe pat și explică-le pe rând ce ar trebui să facă atunci când sunt triste, furioase, dezamăgite sau vinovate.

Marc și eu iubim jocul acesta! Așa am învățat amândoi despre emoții, iar pe mine, ca părinte m-a învățat cât de important este timpul.
Copiii în fond au nevoie de noi și prin timpul pe care li-l datorăm pentru a le înțelege fiecare emoție, reacție și stare.
Jocul cu emoții pe înțelesul copiilor (vi-l recomand oricând să îl aveți la voi în geantă, plus că există atâtea variante de joacă cu el) îl găsiti și îl puteți comanda prin mesaj privat pe pagina de Facebook Mama lui Emoționel.

Exemple de cartonașe din setul Emoționel:

Despre timp am vorbit.

Acum vreau să trecem la încercare. La răbdare.Doamne, de cât curaj are nevoie uneori un părinte. Și chiar citeam cândva ceva și m-a amuzat.

Suna cam așa: curajos nu este să ai răbdare și să rămâi calm atunci când copilul are un tantrum, ci curajos este să nu faci tu (părintele) unul. Și atunci mi-am văzut parcă întreaga realitate.

De câte ori ne pierdem cumpătul.
De câte ori se umple paharul nostru prea repede.

Și de unde vin toate acestea? Tocmai din faptul că cei mici nu pot face față așa ca noi încercărilor de zi cu zi. Creierul lor nu este încă pregătit complet să știe cum să gestioneze aceste situații, chiar sunt studii care confirmă acest lucru.
Când le este foame, ei urlă și cer de mâncare. Comportamentul de a aștepta și de răbdare se educă in timp, cu propria noastră răbdare, altfel ei nu își pot dezvolta asta.
Când un copil vrea să ajungă odată undeva și nu mai poate sta în scaunul de mașină, da, îl vom ține acolo pentru siguranța lui, asumându-ne, în mod responsabil, plânsete și țipete și lacrimi și sentimente de neputință de multe ori.

Mama lui Emoționel s-a gândit și aici la o idee nemaipomenită și a inventat niște cartonase numai bune de luat la drumurile cu copii. În mod haios, setul de cartonașe se numește Kit de supraviețuire în călătoriile cu mașina. Acest Kit conține, atenție, 32 de jocuri pentru dezvoltarea răbdării. Aș spune că e un adevărat kit antiplictiseală și antistres la drumurile cu copiii! Ba mai mult, activitățile prezentate în aceste cartonașe îi dezvoltă celui mic atenția, spiritul logic, cel de atenție și de observație. Îi încurajează latura creativă și îl provoacă în a cunoaște cât mai multe despre lumea înconjurătoare.

Când mama lui Emoționel mi-a trimis acest kit, nu m-aș fi gândit că aduce atâta stare de bine în călătoriile cu mașina, că cel mic nu mai întreabă câââât mai avem, când ajungem odată. Apropo, noi nu avem mașină, dar am experimentat jocurile când am mers cu bunicii cu mașina, când am mers cu trenul, dar și cu autobuzul la grădiniță.

Uite un exemplu de activitate din acest set! Vânătoarea de indicatoare: 

-Emoționel, haide să facem împreună un concurs, o întrecere pe cinste! Eu voi da startul, ca să-ți arăt la ce anume m-am gândit, după care vei încerca să faci și tu cum m-am gândit eu. Văd un semn de circulație mare și roșu, pe care scrie STOP! Tu ce semn de circulație vezi în apropiere?

Veți preda ștafeta copilului dumneavoastră, care va trebui să găsească și să descrie cât mai rapid indicatorul/semnul de circulație aflat în imediata sa apropiere (copilul poate să menționeze forma, mărimea, culoarea și literele de pe semn). Exersatți cu ajutorul acestui joc capacitatea copilului de a distinge formele geometrice și culorile și îi veți activa spiritul competitiv. 

Alte activități din acest set, super distractive în drumurile cu mașina sunt: Ghicește despre ce vorbesc, Spune repede ce îți amintești că ai văzut, Câinii de pe stradă, Oamenii și hainele lor, Numărul de înmatriculare, Emoții în oglindă, Pe timp de noapte, Pune mâna pe… și o muulțime de alte idei pe care vă las să le descoperiți singuri!

La fel, kitul acesta încape într-o geantă de mamă și face minuni în vacanțele cu cei mici, în călătorii, la orice drum e sfânt! Kitul cu idei de jocuri în călătoriile cu mașina îl găsiți și îl puteți comanda prin mesaj privat pe pagina de Facebook Mama lui Emoționel.

O altă resursă GRATUITĂ din partea mamei lui Emoționel pe care o puteți accesa dând click pe link-ul pe care vi-l las aici, este un material educativ prin care mamele sunt ghidate cum să facă față mai bine crizelor de furie: Cum să te conectezi mai bine cu copilul tău, astfel încât să gestionați împreună crizele de furie. 

Nu suntem părinți perfecți. Ei bine, e în regulă, pentru că nici nu avem cum!

Oricât de crunt sună acest lucru, lăsați-mă să continui aici. Nu suntem părinți perfecți, dar încercăm, ne zbatem, ne dorim, ne dăm totul. Nici copiii noștri poate nu sunt perfecți, dar sunt pentru multe zile și nopți lumea noastră. În ei ne vedem multe idealuri, vrem să ajungă oameni frumoși la suflet, blânzi, empatici, oameni calzi.
Cum o să reușim să facem asta?
E simplu. Fiind noi înșine toate aceste lucruri. Pentru că tot ceea ce noi suntem, o mare, mare parte din acest tot, vor fi ei. Nu îi putem decupla de la noi. Nu îi putem deconecta. Nu avem cum să facem asta. Sunt din scurtcircuitul nostru, sunt sângele nostru, sunt mândria noastră și suntem fericiți să strigăm asta în gura mare. Atunci haideți să le fim modele.
Vreți să salute, să spună te rog, mulțumesc și cu plăcere?
Spuneți-o voi cât mai des de față cu ei. Spuneți-o lor.

Bună, pui.
Adu-mi, te rog.
Îți mulțumesc, dragule!
Cu plăcere, copil drag!
Vrei sa împartă cu ceilalți, să spună adevărul, să asculte până la capăt, să fie responsabil, să ajute și să aibă răbdare?
Fiți voi primii care fac aceste lucruri. Și nu le faceți doar de fațadă. Învățați-i de la voi bunătatea și iubirea. Căci în fond, facem toate aceste lucruri pentru ei, îi învățăm atâtea, doar dintr-o mare dragoste părintească. I-am adus pe lume, așa simțim noi că le suntem datori să le fim.

Și în ultimul rând, în aceasta notă, vă recomand Setul lui Emoționel cu reguli de bune maniere , tot așa, cu 34 de cartonașe unde veți găsi reguli de bune maniere descrise și explicate pe înțelesul copiilor, tare frumos ilustrate și ele. De ce e bine să facem tot ce ne învață societatea că este bine (să salutăm politicos, să spunem mulțumesc, te rog, cu plăcere, să ne spălăm pe dinți, să nu ne scobim în nas (da, da, sunt și chestiile amuzante aici!), să ceară iertare când greșesc, să se spele pe mâini înainte să mănânce etc).

Eu i le citesc de multe ori pe acestea seara înainte de culcare și de aici începem adevărate conversații. Uneori mă întreb unde este bebelușul acela nevoiaș, copilul meu. Alteori îmi sare inima din mine și văd în el adultul frumos care o să fie mâine. Nu o să fie perfect, dar sper să fie un băiat manierat și minunat.

Setul cu bune maniere cuprinde: Să salut, să spun cum mă cheamă, să spun te rog/mulțumesc/cu plăcere, Să cer iertare când greșesc, Să spun adevărul, Să mă spăl pe dinți, Să cer voie, Să-mi fac curat în cameră, Să împart cu cei care nu au și multe alte sfaturi pentru copii explicate fix pe limbajul lor, însoțite de sugestii de activități de joacă.  Îl recomand de la 4 ani +.
Setul cu reguli de bune maniere îl găsiți și îl puteți comanda prin mesaj privat pe pagina de Facebook Mama lui Emoționel.

Prin urmare, dragii mei,
TIMP– pentru înțelegerea emoțiilor
RĂBDARE– pentru a face față lipsei lor de răbdare
IUBIRE PRIN A FI PROPRIUL LOR MODEL– pentru a-i învață cum să crească sănătos și cum să devină adulți echilibrați

Seturile prezentate în acest articol pot fi comandate separat sau împreună și sper să vă fie de folos! Le recomand cu mare drag și încredere!
Toate comenzile trebuie să le realizați în mesaj privat, pe pagina de Facebook Mama lui Emoționel.