M-am gândit la cât mă duruse pe mine și m-am oprit

Am vrut să-mi încleștez degetele în părul lui și să îl trag. Am mers atât de departe, încât mi-am imaginat gestul și am simțit cum mi se crapă pe loc coastele, cum mă doare părul din rădăcini, cum mă desfigurez.

Am vrut să îmi trag copilul de păr de nemulțumire, de o furie neînțeleasă, deși acest gest îl vedeam adesea și mi se părea atât de urât, un putrefact ieșit dintr-o mamă care nu mai are scăpare.
Până l-am făcut și eu.

Dar apoi, am vrut să fiu peste el, să văd de unde pornește și unde mă duce. Am vrut să văd ce îl provoacă, de ce am ajuns în capătul ăsta în care mă lovesc cu fruntea și nu mai pot vedea.

Am vrut să văd ce mi se întâmplă de nu mă mai pot abține și ajung să îl fac și eu. Un gest groaznic care îl face pe copilul meu să se simtă neapărat, neiubit.
Și atunci mi-am amintit.

Mi-am amintit cât mă duruse.
Când am fost trasă de păr.
Când am fost ciupită.
Când am fost lovită.
Mi-am amintit cât mă duruse.

Și am știut că e vorba despre mine mică, încă făcându-și loc în mine mare, despre țipătul de ajutor, despre nemulțumirea mamei mele, care acum e nemulțumirea mea.

Nu știu dacă am putut să o înțeleg pe mama mea mai bine sau pe mine, dar atenția mi-a căzut asupra lui. O nouă ființă, despărțită de noi, un nou copil care poate să nu treacă prin asta. Că poate și mama mea trecuse, nu am de unde ști.

Și ține doar și doar de mine ca această nouă ființă a lumii mele să nu mai treacă prin asta.

Așa că îți spun, dragă mamă, de fiecare dată când îți vine să îți încleștezi degetele și să faci ceva urât, întoarce-te și vezi unde te-a durut. Poate dacă îți vei înțelege și tu durerea, vei putea să te oprești la timp. Pentru că e inuman să provoci cuiva ceva care pe tine te-a durut atât. Nu-i așa?

Și știu că nu vrei, știu că e îngrozitor să descoperi asta, știu că e greu de recunoscut, dar stă doar în mâinile tale.
În încleștarea sau în descleștarea lor.
În adâncimea mâhnirii sau în lumină.

Dă-ți voie să-ți faci puțină lumină în tine și să vezi cat te-a durut.
Nu face aceeași durere copilului tău.
Nu trebuie să treacă prin ce ai trecut tu ca să absolve vreun vinovat, pentru că nu va fi posibil.
Doar tu o poți face, nerepetând amintirea.

Poți tăia orice lanț, oricât de sudat ar fi, pentru că doar tu ești mama copilului tău.

Ai grija de el așa cum ai fi vrut să aibăa cineva, atunci, grijă de tine.

Credit photo: istockphoto.com