Celei care rămâne, orice ar fi

Celei care poate îi vine uneori să plece de acasă

Dar ea rămâne, orice ar fi
Tații mai ies la o țigară în afara casei să-și respire creierii
Dar mama rămâne
Ea nu iese
Căci dacă ar ieși ea
Oare ce ar fi?

Celei care îi rămâne ultima îmbucătură la masă
Celei care îi rămân ultimii bani când se duce sa ia haine pentru ea și pune mai întâi în coș pentru ăl mic
Celei care rămâne
Chiar și atunci când tatăl pleacă

Celei care rămâne
Pentru că nu are încotro
Celei care rămâne
Pentru că ea știe cum să plângă înăuntrul său
Celei care rămâne
Pentru că așa simte să facă
Deși îi e greu

Celei care rămâne și-și duce copiii în brațe pe o parte
Cu plase de cumpărături pe cealaltă parte
Celei care rămâne
Pentru că nu are unde se duce
Celei care rămâne
Pentru că nu și-ar putea părăsi copiii
Celei care rămâne
Pentru că a ales să fie mamă

Celei care rămâne
Pentru că-n noapte își mărturisește gândurile în tăcere
Celei care rămâne
Pentru că nimeni nu a mângâiat-o așa cum a făcut-o copilul său
Celei care rămâne
Pentru că speră ca acest copil
Să o iubească mereu
Așa cum o iubește azi

Celei care rămâne
Pentru că e mamă.
Celei care rămâne
Pentru că e mama.

Credit foto: dreamstime.com

PS: Dacă te regăsești în versurile mele, aici găsești cartea mea de poezii pentru orice mamă.