Când mamă, țipi în tine

Când mamă, țipi în tine
Numără degetele mânuțelor sale
Numără degetele piciorușelor sale
Vei găsi la sfârșitul lor calmul

Când mamă, țipi în tine
Așază-te puțin și stinge clipa
Apasă unde doare, vezi de unde vine
Vorbește cu mama ta
Căci și tu ești copilul unei mame

Când mamă, țipi în tine
Amintește-ți că sunt și zile din acestea
Și oricât ar părea de apăsătoare
Te vei elibera a doua zi
Poate chiar prin zâmbetul copilului tău
Poate chiar prin zâmbetul omului tău

Când mamă, țipi in tine
Plângi.
E in regulă să lași lacrimile să iasă afară
Și e în regulă să simți că nu mai poți
Dar nu e în regulă să stărui în furie si-n supărare
Față de copilul tău
Care încă nu poate înțelege
Cum te-apasă pe tine, cât de adânc și la ce intensitate

Când mamă, țipi în tine
Amintește-ți, te rog, că nu le poți face pe toate
Și încercând să încalci pe munții cei mai falnici
Vei sfârși prea obosită
Vei sfârși fără putere de-a mai oferi din tine

Când mamă, țipi în tine
Amintește-ți că până și lupii urlă-n noapte
Când se simt singuri
Dar că de fiecare dată
Se-ntorc, din nou,
La haita lor.

Credit foto: unsplash.com

fb-share-icon0