Viața de familie nu-i o reclamă de la TV și nici ceea ce vedeți pe Instagram

Toți o facem. Toți facem asta. Și eu și tu și ea și ele și ei. Toți am făcut-o măcar o dată. Pentru că trăim în iluzia asta și ne lăsăm mințiți.

Dar, ce vreau să vă spun e că viața de familie nu e așa cum vedem la alții că este, ci cum știm noi că este și cum o simțim noi, între cei dragi ai noștri. Copilul tău, soțul tău, familia ta.

Și vreau să vă mai zic încă o dată și încă o dată asta și să vă intre bine nu doar în minte, ci și în suflet, oameni dragi: viața de familie nu-i o reclamă de la televizor și nici ceea ce vedeți pe Insta.

Fotografiile. Ne certăm în drum spre ședința foto de familie, dar pe Insta și pe Facebook le punem pe cele mai reușite. Fotografiile în care suntem cei mai fericiți, râdem de zici că asta facem toată ziua, copilul ne îmbrățișează sau stă bibelou lângă noi, se joacă fericit nevoie mare și asta e totul.

Nu punem fotografiile în care am țipat unul la celălalt, fotografiile în care se vede distanțarea dintre noi, fotografiile în care nu ne mai simțim înțeleși.

Vacanțe. Cele mai bune fotografii, le edităm la milimetru, să nu care cumva dacă dai vreun zoom, să zărești ceva nelalocul lui.
Nu vorbim și despre momentele mai puțin bune, de ce? Pentru că pe Instagram trebuie să se vadă doar ce e frumos, așa se cere și noi ne adaptăm. Ce naivi suntem.

Dar viața de familie nu e așa. Nu e ce vedem la alții, nu e ce postăm aici. Și voi știți asta. De ce v-o spun? Pentru că nu vreau să vă rămână privirea la fericirea și perfecțiunea altora și să vă întrebați dar voi de ce nu aveți, dar la voi de ce nu e așa. Nu vreau să credeți că voi nu sunteți perfecți, pentru că NU este deloc așa. Toate familie sunt imperfecte.

Viața de familie vine cu toate acestea. Ne depărtăm în cuplu ca apoi să ne apropiem unul de celălalt. Asta vine cu învățare, cu crize, cu răbdare și cu iubire.

Dormim separat mult timp.
Nu prea mai avem grijă unul de celălalt.
Nu punem stories în care ne plânge copilul sau noi îl mustrăm. Nu punem stories în care noi plângem și nu mai putem de nervi. Nu punem stories în care am țipa că am fugi de acasă măcar și pentru o noapte, să stăm puțin singuri, cu noi înșine doar.
Ce vedeți voi pe Insta și pe Facebook nu este ceea ce înseamnă o familie.
O familie fericită, credeți-mă pe cuvânt, nu are timp să posteze cât de fericită e. Trăiește fericirea pur și simplu.

Așa că, data viitoare când o să vă simțiți triști că voi nu sunteți în vacanța aia, data viitoare când o să vă simțiți groaznic că nu arătați ca mama aceea, data viitoare când o să vă doriți pe ascuns să vă dați familia la schimb în schimbul familiei aceleia scoasă din revista de pe Insta, mai stați încă puțin în gândurile voastre.
De ce sunteți în familia asta? Pentru că îi iubiți așa cum sunt. Vă iubiți copilul, bărbatul, femeia. De ce mai stați încă aici? Pentru că vi-i doriți alături în cursa lungă a vieții, indiferent dacă va fi cu bine și cu mai puțin bine.
Nu mai dați socoteală unei lumi care nu există, compusă doar din fotografii. Da, nu contest. Sunt și familii fericite care chiar sunt așa cum se arată. Dar prea puține. Nu le vom prea vedea pe acelea atât de des cum le vedem pe celelalte.

Așa că, data viitoare când vi se amărăște sufletul de la reclamele și fotografiile perfecte pe care le vedeți, aduceți-vă aminte că sunt doar niște fotografii perfecte și atât.

Viața adevărată, viața unei familii e cu fotografii nereușite, cu emotii, cu plâns, cu râs, cu extaz și cu disperare și cu prea puțin timp în care să te simți super fericit încât să stai să arăți continuu lumii asta.

Foto: arhivă personală, Marc, pui de bebe, la o ședință foto nereușită, dar atât de frumos