Nu-i așa? Nu-i așa că noi, femeile, putem orice?

Bună, draga mea.

Bună, iubito.
Bună, prietena mea.
Bună, mamă.
Bună, tu, cea din spatele muncii tale.
Bună, ție, celei care poate
Orice

Nu-i așa că noi, femeile, putem orice?

Azi mergem pe tocuri.
Mâine plângem în pumni pe veceu în baie.
Azi stăm în bucătărie toată ziua
Mâine ne îmbrăcăm în cea mai frumoasă rochie și ne dăm cu parfumul acela

Azi citim povești unui copil
Mâine mângâiem obraz de bărbat.

Nu-i așa? Nu-i așa că noi femeile, putem orice?
Nu-i așa că uneori, le facem pe toate într-o singură zi?
Nu-i așa că uneori simțim că nu facem nimic în toată ziua, dar dăruim bucăți din noi, timp, griji, frumusețea, tinerețea și toată tandrețea din care suntem compuse?

Azi cucerim lumea.
Mâine ne prăbușim.
Azi ne ridicăm.

Nu uita, nu uita că noi, femeile, putem orice.
Putem crăpa pietrele din munți.
Putem strânge nisipul tot în palmele noastre.
Putem închina suflete de bărbați.
Și putem naște viață.
E sublim ceea ce putem face.

Nu uita, nu uita că noi, femeile, putem orice.

Strigăt către tine, cea care poți orice.

Credit foto: iStockphoto.com

fb-share-icon0