Eu nu mai am cuvinte, fiule

Eu nu am cuvinte fiule.
Ți-a mai trecut o primăvară
Și toate florile căzut-au pe obrajii noștri
Ne-au șters lacrimile, ne-au luat grijile.

Eu nu am cuvinte, fiule.
Ți-a mai trecut o iarnă
Și eu te-am strâns la piept cât am putut de tare
Căldură să ai, să nu îți fie frig la inimă deloc.

Eu nu am cuvinte, fiule.
E aproape miezul nopții și eu îmi amintesc
Cum ai venit tu pe lume
Cum ai ieșit tu din mine
Cum mi s-a înspăimântat lumea
Și mi s-a cutremurat sufletul
Că nu știa, fiule, nu știa dacă tu poți încăpea în el

Eu nu am cuvinte, fiule
Mi se iau toate, fix acum,
Când trebuie să îți urez de toate
Sănătate și iubire
Nemărginire în toate
Noroc și dumnezei aproape
Și Doamne, câte ți-aș ura!

Dar eu nu am cuvinte, fiule.
Mă uit la ochii tăi cei negri
Mă uit la tine mic și slab
Mă uit la tine cât ești de minune
În lumea mea și-n tot ce-ai însemnat

Eu nu mai am cuvinte, fiule
Ce e o mamă fără un copil?
Ce e un copil fără o mamă?