Pentru o mamă un om de nădejde lângă care să-și lase puiul… e aur din pământ

Copilul meu o iubești pe Bi (mama mea). Și pe buni G. (mama tatălui sau), dar și pe nonna lui (doamna care venea la noi și mă ajuta încă de când el avea patru luni).
De cand l-am înscris la creșă, el și-a exprimat atașamentul și față de cele două educatoare, alături de care și-a petrecut mult timp cât eu lipseam de lângă el.

Una dintre bunici este departe de noi, la cealaltă mergem mai rar, însă nonna mereu a rămas oarecum stabilă în viața noastră, chiar dacă vine o dată sau de două ori pe săptămână.

În seara aceasta mi-a spus că el le iubește tare mult pe toate.
Fiecare mamă de-a doua, pentru că eu așa le văd, este unică în felul ei pentru copilul meu.

Vă încurajez, dacă aveți posibilitatea și dacă există măcar un om în viața voastră pe care să îl considerați mâna voastră dreaptă, să îl lăsați să stea cu puiul vostru. Chiar și puțin timp, cât simțiți voi. Se formează o altfel de relație. Or, eu nu spun că părinții nu ar trebui să fie cei principali, dar credeți-mă pe cuvânt, râsetul său, fața sa, tot corpul și sufletul copilașului meu se fac de două ori mai mari când le are lângă el pe una dintre bunici sau pe nonna, chiar dacă e pentru puțin timp.

Nu, nu sunt geloasă. Sunt și mai fericită. Sunt și mai fericită când văd cum el construiește relații, cum iubirea lui este și se împarte și are de ajuns pentru toate ființele din viața lui.
Sunt și mai fericită când la finele zilei îmi spune că le iubește. Pentru că știu că în copilul meu drag se formează empatia, generozitatea, iubirea în toate formele sale.

Și da, contează enorm să ai un om din acesta în viața ta.
Să ai siguranța că știe cum să îl spele, cum să îi dea de mâncare, cum să îl legene, cum să îi vorbească, cum să îi arate căi, cum să-l cucearască-n joacă, cum să îl iubească.
Pentru că în fond, la asta se rezumă tot.
Fie bunica, fie bona, e aur pe pănânt să ai un om ca acesta în viața ta. Care să îți iubească puiul de om, care să îi facă loc lui, cel mic, în inima lor.

Sunt fericită și mulțumesc pentru asta.
Scriu toate acestea ca să nu le uit mai târziu, când el va crește și ca să îmi reamintesc că greutățile, la un moment dat, se sustrag.
În primul an și jumătate din viața lui, m-am simțit foarte singură. Dar mi-a zis mie cineva, lasă ca va crește. O să vezi când n-o să te mai iubească doar pe tine. Și nu am crezut.
Și el crește. Și există zile ca acestea când nici măcar nu aleargă să mă ia pe mine prima în brațe, ci pe omul meu, pe omul meu de dreapta, oricare ar fi el.

Și asta-mi aduce liniște. Fericire. Încredere. Că apele se liniștesc. Și așa mă liniștesc și eu.

Credit foto: pixabay.com