Căci uneori pentru un copil iubirea nu-i de ajuns

După ce tu adormi
Întotdeauna îmi întorc fața către tine –
Mai stau acolo două secunde cred
Sau puțin mai mult
Și te privesc.

După ce tu adormi
În acele două secunde încerc să mă iert
Și să mă întreb
Dacă tu oare mă iubești pe mine
La fel de mult cum te iubesc eu?

În acele două secunde
Prind timpul de picioare și-l scutur
Și mă scutur și pe mine și-mi spun:
Dar dacă eu nu-ți dau ție timpul
Dacă nu sunt acolo pentru tine
Degeaba te iubesc.

Căci uneori pentru un copil iubirea nu-i de ajuns –
Trebuie să îi dai o secundă mai mult de timp,
Să mai stai puțin jos lângă el,
Să te mai oprești să îl săruți pe creștet.

După ce tu adormi
Întotdeauna îmi întorc fața către tine –
Mă mustru și sunt tristă
Că poate puteam să fac mai mult azi.

După ce tu adormi,
Te strig încet pe nume
Tu nu îmi mai raspunzi
Mâna ta caldă se lasă căzând peste mâna mea
Și mă întreb unde se duce timpul,
Unde sunt eu când tu mă cauți

Și mă întreb dacă ar fi să te naști încă o dată pe lumea asta
Oare tot pe mine m-ai alege să-ți fiu mamă?

Aș vrea să știu că da, și atunci mai fac un jurământ în inimă –
Să fiu mai bună mâine,
Să stau mai mult jos lângă tine,
Să-ți dau acel ceva ce-ai tu nevoie și poate-i uneori mai mult decât iubire:

TIMP.