Să ai pe viață o mamă și un tată

Era o biserică
Pe-un deal
Și mulți copii
Și fiecare dintre ei
Pe-o sanie se ducea până-n
Albul orizont.

Și-acolo mă dădeam și eu când eram mică
Eram copil și-mi plăcea să mănânc zăpadă
Și mama mă certa,
Dar mă lăsa
Și tata m-aștepta jos
Și-mi urca sania sus
Și iar ne dădeam

Și-n ziua asta în care te-am văzut mâncând zăpadă,
Copile al meu,
M-am gândit că tare aș vrea
O mamă și-un tată să ai tu

C-așa de bine e
Și ce copilărie ar fi
Când între noi ți-ai face loc
Și cuib
Și inima ți-ar crește.

Era o biserică
Pe-un deal
Și mă dădeam cu sania pe el
Și mâncam zăpadă
Și mama mă certa,
Iar tata îi spunea să mă lase.

Era Crăciun
Și beam un suc albastru
Pe care îl luam doar la sărbători
Și-n casă era foc în lemne
Și era bine
Îi aveam pe ai mei, pe amândoi.

Și azi mă tot uitam la tine
Cum în zăpadă te încălzeai
Și m-am gândit că mult aș vrea
O mamă și un tată să ai tu.

Era o biserică
Pe-un deal
M-am dus într-o zi s-o văd
Nu mai credeam în multe
Pentru că într-o altă zi din urmă
Mama și tata s-au certat
Și din casă au plecat
Fiecare în altă cameră
A vieții lor.

Era o biserică
Pe-un deal
Și nu mă mai dădeam cu sania
Și eram copil
Și am rămas și fără mamă și fără tată
Dar eu i-aveam pe amândoi
Dar, ce ciudat,
Simțeam că nu mai am părinte –

S-au despărțit ai mei.

Era o biserică
Pe-un deal
Și n-a mai fost zăpadă.

Iar azi când te priveam
Cum vezi zăpada prima oară
Mă tot gândeam ce bine ar fi
Să ai pe viață
O mamă și un tată.