Nu facem fotografii cu bradul de Crăciun ca să arătăm cât de fericiți suntem, pentru că viața nu-i o reclamă de pe net
Deschide telefonul. Apoi Galeria foto din el. Câte fotografii ai în el cu copilul tău? Câte momente sunt acolo? Câte trăiri? Câte emoții? Bebeluș, băiețel, fetiță, gata, clipește încă o dată, dragă mamă, dragă tată, și uite: a crescut. Azi îți povestește despre lucruri despre care încă credeai că n-or să vină.
Știți, eu cred că oamenii care se duc să facă ședințe foto de Crăciun, de Paște, de sărbători, nu se duc neapărat ca să-și arate fericirea. Pentru că viața nu-i o reclamă de pe net. Oamenii aceia râd și pozează fericiți, pentru că vor să țină minte cum era copilul lor, cum era relația lor, cum se simțeau ca mamă, ca tată, ca bunic, ca bunică, nașă, soră, mătușă sau prietenă. Oamenii nu se duc să facă ședințe foto profesioniste ca să urle pe net și să spună: ia uitați cât de fericiți suntem noi.
Pentru că odată închis aparatul foto special, viața lor este una normală. Cu caca, cu muci, cu plânsete, cu certuri, cu supărări și cu iertări. Nu o să fotografiem niciodată momentele acestea. De ce am vrea să ni le amintim, când oricum le vom păstra undeva în noi?
În schimb, știți cum e omul, parcă-și amintește mereu și mereu doar de cele rele și mai puțin de cele bune. Și eu cred că de aceea facem de fapt fotografii. Ca să ne amintim că ne iubeam, că ne doream să fim fericiți. Nu pentru că eram neapărat, ci pentru că aveam speranță, pentru că credeam, pentru că eram un tot. Mamă, copil, tată, familie.
Citeam acum câteva zile ceva ce mi-a atras atenția. Spunea un domn mai în vârstă, de vreo 70 de ani, foarte bogat, în felul următor, răspunzând la întrebarea care e cel mai minunat lucru în viață:
Știi ce e succesul? Succesul e când copiii tăi, atunci când ajung mari, vor să vină la tine de Sărbători. Asta e succesul pentru mine. Că oricine poate avea castele și bani, dar dacă nu ai asta, nu ai nimic.
Așa că, dragii mei, țineți bine minte asta. Și faceți fotografii, oriunde veți merge și orice momente veți trăi alături de copiii voștri. Ca atunci când vor fi adulți, să le amintiți, să vă reamintiți, să retraiți pentru că toate, dar absolut toate momentele pe care le trăiți astăzi alături de copiii voștri, chiar nu se mai întorc. Iar singura șansă să le revedeți este așa, prin fotografii.
Dacă ați ezitat până acum să faceți o ședință foto într-un studio, eu v-o recomand tare de tot pe Eliza, de la Eliza Matei Photography. Alături de soțul ei au creat un decor tare frumos de sărbători și vă așteaptă cu mult drag în căsuța lor ca să vă surprindă emoțiile și pe voi, fix așa cum sunteți. Sunt blânzi amândoi, au și ei copilaș și știu să lucreze cu cei mici. Au avut răbdare cu mine și cu Marc și au fost tare empatici la nevoile lui. Știu că taților în general nu le plac aceste ședințe, dar dacă nu reușiți să îi convingeți, mergeți voi cu puii voștri, tot o să puteți să faceți poveste împreună.
Eliza mai are câteva locuri disponibile, pe ultima sută de metri, acum, înainte de Crăciun, dar puteți opta să faceți ședința și după Crăciun dacă nu mai găsiți locuri. Studio-ul ei se află în București, este tare confortabil și o să vă simțiți ca la voi acasă, cu un iz de magie de la Moș Crăciun.
Dacă vă hotărâți pentru o astfel de ședință foto, să îi menționați la rezervare numele MiculMarc, pentru a primi o reducere la orice pachet ales.
Aici puteți rezerva ședința prin mesaj privat, întreba costurile și cere mai multe detalii.
Sau direct la numărul de telefon 0765 518 004.
Soțul Elizei iubește fotografia de portret, iar aici puteți vedea fotografiile pe care le face el.
Vreau să vă mai las aici câteva vorbe ale Elizei, uitați cât de frumos mi-a spus la ședință despre soțul ei, alături de care fotografiază mame, bebeluși, copilași și familii, în cele mai emoționante clipe: fără soțul meu nu aș fi azi unde sunt acum, m-a susținut atât de mult în această pasiune! Doamne, ce legătură frumoasă între ei, mai ales că lucrează împreună! Să vă țină mult iubirea asta, Eliza! Asta vă doresc!
Cu drag și prietenie,
Karina
Mai jos, las fotografii dragi mie de la ședința noastră.
Recunosc că preferatele mele rămân fotografiile alb-negru, îmi trezesc niște emotii greu de descris în cuvinte, parcă vorbesc despre toată viața mea de mamă și despre tot ce simt pentru el, copilul meu.
0
