N I M E N I

De mâine ar exploda Universul
Și toți am fi
particule,
meteoriți
și raze-n aer
Să știi că nimeni, dar nimeni n-o să-ți ia
Fericirea ce-am trăit-o noi,
Visele ce n-ai apucat să le povestești,
Nopțile pe care le-ai dormit lângă sân de mamă.

De s-ar face pustiu și fărâmă tot
Nimeni n-o să-ți ia
Amintirile despre tine,
despre mama
și tata,
Despre un parc în care mergeați zi de zi,
Despre un pat cald în care vă trezeați în miez de răsărit și vă spuneați ‘neața în limbă de iubire.

Nimeni n-o să-ți ia
Cenușa mea
Cu tot ce-a avut ea
mai bun,
mai rău,
Un gram de mamă stinsă
Ce ți-a dat ce a putut ea mai bine, mai mult,
mai cu drag,
mai cu foc.

Nimeni n-o să-ți ia, copile,
Viața noastră atât de frumoasă
Atât de simplă și-mplinită
Atât de sinceră,
Dar,
Nimeni.

Și mâine de când ne-om deschide ochii
Și nimic și nimeni n-ar mai fi-
Aș ști că pot ochii să-i închid
Și să-mi rămâi în mine totdeauna.
Pentru că nimeni,
Nimeni n-o să ne ia atăta dragoste ce am trăit-o
Ar fi prea greu de cărat, de dus în spate chiar și pentr-un hoț de-ai lumii.

Nimeni, nimeni n-o să poată.