MAMI

Mami.
Mi-ai spus.
Și te-ai așezat
Cu spatele
În curbura pântecului meu
Același pântec din care ai venit
Același pântec din care ai ieșit.

Mami!
M-ai strigat
Și am alergat
Și-am lăsat mâncarea arzând
Fumegând
Și m-am speriat să vin
Să te prind
Să te ridic
Ai grijă, puiule,
Îți spuneam-
Ai grijă. Mama face de mâncare
Tu, joacă-te puțin.
Joacă-te puțin și imediat vin.

Mami.
Ți-ai încolăcit mâinile mici în jurul meu
Și atunci am rămas mută
De ceva ce nu știam că se simte așa
Nu știam că există iubire care să se iubească așa
Care să nu se consume deloc
La nicio doză, la nicio vârstă, în niciun timp.

Mami.
Și eu îți mângâiam nasul zi de zi și cu degetul meu poposeam
Pe obraji
Pe buze
Pe fața ta de copil mirosind
A boboc ud în ploaie.

Mami.
N-am înțeles ce înseamnă cuvântul ăsta până să nu-l strigi tu
Până să nu-l lași să zboare în aer până la mine
Și să mă prindă de mâini și de inimă.

Mami.
Credeam că-i un alint zăpăcit
Și nu-mi plăcea, îți spun drept
Când auzeam încolo și încoace
Pe la alții
Dar când mi-ai zis-o tu mie
Ei bine, micuțule,
A schimbat totul.