Mama, rânduri pentru tine

Mama

O văd cum anii grei i-au cârmuit cărarea frunții
Și văd în ea cât ne-a iubit pe mine și pe sora mea
Și cât ne mai iubește
Și văd în ea dureri nespuse, fericiri prea scurte.

Mama
Vara în care mama ne ducea la mare
Vara în care mama ne aducea cartofi de la McDonalds când abia se deschidea la noi
Vara în care mama ne făcea ruladă cu multă ciocolată

Când vă doare maternitatea, priviți-vă mamele.
Când vă dor copiii voștri, priviți-vă mamele
Când nu știți unde se oprește bătaia inimii voastre, vorbiți cu mama voastră

Mama
Și toate anotimpurile în care avea ochii triști
Și pe care aș vrea să i le șterg cumva de sub cearcăne
Din piept
Din dor și din nevoi

Mama
Femeia care nu avea niciodată mâinile goale
Venea cu plasele și ne-aducea de toate
Mama
Cea care îmi cumpara ținute alese pentru liceu
Și care semna orice notă din carnet
Și care venea la toate ședințele cu părinții
Și care știa de toți iubiții
De care tata nu știa

Mama
Prietena de care mi-era rușine
Când îi ascundeam ceva
Dar îi mărturiseam imediat după
Mama
O colecționară de elefănței
Mici și mari
Și de toate felurile
Încât i-am făcut atâtea cadouri an de an că nu am mai avut ce cumpăra cu elefanți

Mama
Femeia care mi-a arătat cât poate o mamă
Mama
Femeia care s-a dat peste cap să cresc mare și bună
Mama
Femeia de la care am furat arta de a scrie
Mama
Omul căruia îi mulțumesc
Că mi-a dat viață
Pentru că doar așa
Am putut să dau la rândul meu