Dacă azi te-ai trezit și ai copilul sănătos lângă tine, nu mai contează nimic- De vorbă cu medicul despre imunitatea copiilor noștri (P)

Am fost întrebată recent lucrul de care mă tem cel mai tare atunci când mă gândesc la băiețelul meu, la Marc:

Care este cea mai mare temere a ta ca părinte? 

Și mi s-au derulat atunci instant în minte vorbele mamei mele pe care nu le-am înțeles niciodată, care mereu treceau pur și simplu pe lângă mine fără însemnătate: 

Până nu o să ai un copil, nu o să înțelegi. Nu o să înțelegi, pur și simplu. 

Ce să nu înțeleg, mama? 

Că toată viața, în adâncul sufletului tău, te vei teme. Pentru el. Toată viața. 

Și, oare, nu este așa? 

Ne temem încă de când ni-i sunt boabe de mazăre, pară, pepene sub pielea noastră carapace. 

Ne temem de la prima până la ultima ecografie. 

Ne temem de la prima lovitură în burtică până la cea dinainte de a-i aduce pe lume. 

Ne temem când le auzim primul țipăt când vin pe lume. Ne temem când îi simțim pe pieptul nostru. 

Ne temem când le ținem întâia oară căpșorul. Doamne, ce emoții a avut fiecare părinte în aceste clipe! 

Ne temem când stau în șezut.

Ne temem la prima înghițitură de mâncare nepasată. 

Ne temem la primii pași. 

Ne temem când se cațără, când trec strada, când merg pe bicicletă prima oară. 

Ne temem în prima lui zi de creșă și în multe altele care vor urma.

Ne temem când fac febră, când se îmbolnăvesc și ne vom teme, neîncetat, undeva în străfundul sufletului nostru, toată viața. 

Dar temerile în fond, poate sunt bune. Ne face să fim protectivi, vigilenți, să reacționăm. 

Eu zic că poate ar trebui să ne ținem temerile undeva în colțul cel mai adânc din noi și să ne gândim că atâta timp cât avem informații și știm cum să reacționăm în anumite situații, putem face ceea ce ține de noi, încât copiii noștri să fie sănătoși. Și da, recunosc, cu tremur în glas și în mâini că temerea mea cea mai mare este… să nu fie sănătos. Să aibă o boală grea. Să nu pot face nimic ca părinte și ca om.  Dar închid ochii, respir adânc și am încredere că chiar dacă viața asta ne va aduce și bune și rele, atâta timp cât am informațiile corecte, îl pot proteja pe copilul meu care cândva a fost un bob de mazăre, o pară, un pepene sub pielea mea. 

În fond, orice părinte își dorește asta mai mult decât orice pe lume: un copil sănătos, care să trăiască mult, cu bucurie și lumină. 

Urmează un interviu cu dl. Doctor Giosanu Constantin, medic specialist pediatrie, și alergolog-imunolog pediatru pe care vă rog să îl parcurgeți cu atenție, sper să vă fie de folos mai ales părinților ai căror copilași au început grădinița și creșă sau au revenit de curând în colectivitate. 

Unele întrebări îmi aparțin, pentru că și eu sunt mamă și îngrijorată la rândul meu de faptul că cel mic se îmbolnăvește des, însă o parte dintre ele sunt întrebările și temerile mamelor din comunitatea aceasta, las mai jos răspunsurile dl.doctor pediatru despre colectivitate, imunitate și răceli.

1.     Domnule doctor, din experiența dumneavoastră de medic pediatru, există copii care nu răcesc niciodată sau aproape deloc? Sau, întrebarea mai concretă ar fi: de ce unii copii răcesc covârșitor mai mult și mai des față de alți copii? Facem noi părinții ceva greșit?

Nu, voi părinții nu faceți nimic greșit. Nu depinde de părinți, multe dintre îmbolnăvirile copiilor depind de constituția acestora, în primul rând de bagajul genetic pe care aceștia l-au moștenit de la părinți și bunici. În al doilea rând, un rol important și decisiv pentru îmbolnăviri este mediul în care trăiește copilul și aici fac o paranteză și subliniez că la sate/localități mici, în mediul rural, nu ne confruntăm cu un număr atât de mare de îmbolnăviri în rândul copiilor comparativ cu cei care trăiesc în mediul urban (densitate mare populație, poluare, trafic intens, socializare intensă etc). 

Și, nu în ultimul rând- alimentația este un factor important. Dacă un copil mănâncă la restaurante sau mănâncă multe dulciuri sau fructe care nu sunt de sezon (iarna struguri din Namibia/India), cumpărate din surse nesigure sanitar (de exemplu, vara pepene roșu de pe stradă), toate acestea ajung să ducă la cazuri de enterocolite de unde rezultă și alte probleme.

Să știți că sunt foarte puțini copii care nu răcesc deloc, aș spune 1 la 100, restul se îmbolnăvesc. Eu nu pot învinovăți pe nimeni, însă ce puteți face dumneavoastră ca părinte este sa preveniți prin evitarea aglomerațiilor, controale periodice, tratament corect și la timp al bolilor apărute. 

După părerea mea, copiii până în 5 ani nu trebuie duși în locuri aglomerate precum supermarketuri, mall-uri, magazine foarte mari cu mult trafic. De ce? Pentru că în aceste spații și locuri virusurile circulă intens din cauza ventilației interioare, aceasta este motivul principal pentru care riscul îmbolnăvirilor crește semnificativ. Un copilaș care are minimum 2-3 otite sau bronșiolite pe an, să știți că din astfel de locuri sunt luate și cauzate. 

2.     Cum mă pregatesc ca părinte înainte de intrarea în colectivitate în următoarele cazuri:

–          Dacă am un copilaș care începe creșa 

–          Dacă am un copilaș care va merge la grădiniță 

–          Dacă am un copil care începe școala 

Mai concret, ce controale obligatorii trebuie să îi fac copilului ca să mă asigur că starea sa de sănătate este optimă până la intrarea în colectivitate?

Orice copil care urmează să intre în colectivitate ar trebui să fie evaluat clinic, evaluat istoricul medical și să aibă făcute vaccinările la zi. Îi sfătuiesc pe părinți să aveți un medic pediatru/medic de familie de încredere, care să îi cunoască celui mic istoricul medical foarte bine și să existe un control înainte de intrarea în colectivitate. 

Pentru copiii cei mai mici, care intră la creșă, este necesară verificarea parametrilor fiziologici și biologici, pe lângă analize uzuale, pentru că la aceste analize se pot descoperi deficiențe imune și nu numai, care sunt importante pentru evoluția viitoare. Verificarea temeinică este de ajuns să fie una anuală, iar înainte de creșă, mergeți să faceți un consult clinic la medicul pediatru care îl urmărește pe copil.

Pentru copiii care încep grădinița, toate cele menționate mai sus sunt obligatorii plus anumite vaccinuri (consultați medicul pediatru/medicul de familie pentru acestea) la care adaug consultul ORL, foarte necesar, pentru că de multe ori întâlnim cazuri de polipi (vegetații adenoide), care sunt adevărați magneți pentru virușii de la grădiniță sau din spațiile aglomerate. Totodată, trebuie subliniată și “ancheta” părintelui față de grădiniță, adică istoricul medical al instituției și atitudinea grădiniței față de cazuri de copii bolnavi (dacă se trimit copiii imediat acasă din momentul în care prezintă primele simptome de boală, dacă au fost epidemii multe și dese în grădiniță, cât de riguroase sunt controalele asistentelor medicale când cei mici ajung la grădiniță etc).

Pentru copiii care încep școala, la fel, de verificat anual parametri fiziologici și biologici, evaluare completă la medicul curant, consult ORL, iar dacă medicul de familie recomandă un anumit set de analize, atunci puteți să le faceți. Neapărat pentru copiii care încep școala este și controlul la oftalmolog. 

3.     Cu cât timp înainte de începerea grădiniței/școlii, ar fi bine să le oferim copiilor vitamine? Am tot auzit și de amestecul mierii și al cătinei, cum vi se pare acesta, este indicat?

Odată cu venirea toamnei, respectiv după 15 septembrie- 1 octombrie recomand vitamina D, după cum urmează:

Până la vârsta de 4 ani obligatoriu, iar după depășirea vârstei de 4 ani, administrarea vitaminei D trebuie făcută conform rezultatelor medicale anuale, adică nu administrăm preventiv sau dacă nu este cazul. Dacă se exagerează cu multivitaminele sau curele dese de vitamine în primii 7 ani de viață există risc de obezitate la vârsta adolescentină.

În ceea ce privește multivitaminele, acestea trebuie oferite doar în cazul în care copilul este foarte slab, dacă analizele nu arată conform parametrilor indicați pentru vârsta copilului sau dacă există un anumit deficit al organismului pentru anumite vitamine. Mierea în amestec cu cătină din punctul meu de vedere nu are un efect optim, aceasta ar trebui data de exemplu cu o formulă de tipul Imunice, dar, FOARTE IMPORTANT, pe termen scurt, maximum două săptămâni, după cum urmează: se administrează două săptămâni Imunice, apoi două săptămâni miere cu cătină.

4.     Există vreo rețetă magică prin care copiii noștri devin mai imuni față de îmbolnăvirile din colectivitate?

Da, făcând virozele. Dar, foarte important de menționat aici: îmbolnăvirile nu trebuie să fie mai dese de o lună una de cealaltă, pentru că în caz contrar organismul nu are timp să își producă proprii anticorpi. De aceea este foarte importantă această perioadă de minimum o luna între viroze. Ori administrăm vaccinuri copiilor, ori îi lăsăm să treacă prin boală, dar mare atenție să nu ne confruntăm cu viroze mai dese de o lună distanță una de cealaltă. Dacă un copil a făcut timp de 4 ani câte șase viroze, asta înseamnă un total de 24 de infecții virale, ceea ce rezultă într-un bagaj imunitar impresionant și complex.

  ATENȚIE, însă, aceste 24 de cazuri sunt valabile doar pentru infecțiile cu virusuri, în cazul infecțiilor bacteriene, nu se capătă aceeași imunitate, acestea necesită consult medical, de multe ori antibiotic, protecție prin vaccinare și aici voi aminti de câteva infectii destul de periculoase și severe prin care corpul nu capătă anticorpi: infecția cu pneumococ (otite/pneumonii/meningită), cu meningococ (meningită meningococică), cu pertussis (tusea convulsivă) sau cu Haemophilus influenzae (otită/meningită/pneumonie).

5.     Bolile copilăriei, ce ne facem cu ele? Le mai fac copiii noștri?

Sigur că da! Există vaccinuri pentru aceste boli ale copilăriei, cel de 12 luni este cel mai cunoscut pentru rujeolă-rubeolă-oreion, fiind un vaccin care se află în schema națională. Pentru restul bolilor, cum ar fi varicela (vărsatul de vânt) și altele, există vaccinuri opționale. Dacă ar fi să mă întrebați, eu unul recomand să se facă aceste vaccinuri, pentru că în caz contrar pot apărea multe complicații în viitor și aici amintesc de zona zoster în cazul varicelei și de asemenea, sunt studii care asociază boala Alzheimer cu varicela din copilărie.

Dacă copilul are o formă severă de varicelă, acest virus rămâne în ganglionii din organism și el se reactivează mereu când găsește corpul dărâmat sau afectat atât fizic, cât și psihic. Cum? Se va manifesta prin zona zoster.

La fel, o formă severă de rujeolă fără vaccin se poate manifesta peste 7-8 ani cu panencefalită sclerozantă subacută. Însă, desigur, recomandarea de vaccinare chiar și în cazul acestor boli ale copilăriei trebuie evaluată de părinte și de medicul care îl urmărește pe copil, pentru că este foarte important istoricul medical al copilului.

Și domnule doctor, că tot am ajuns la acest subiect, ce părere aveți despre vaccinul antigripal?

În primul rand, menționez că acum există vaccin care se face foarte ușor, nazal, adică printr-un spray nazal, nici măcar nu este nevoie de înțepătură. De la 2 la 18 ani, nu există efecte adverse semnificative în ceea ce privește vaccinul antigripal, prin urmare eu îl recomand, mai ales pe cel nazal. Acest vaccin protejează în cazul unei gripe severe, adică pacientul va face doar o formă ușoară și foarte probabil protejează și de adenovirus pentru care la momentul actual nu există vaccin. În primul an se fac două doze din acest vaccin, apoi anual câte o doză. Conform studiilor, cei care au avut acest vaccin, nu au facut gripe severe.

6.     Febra la copii. Întrebare de la o mamă din comunitate:

Care sunt cauzele apariției febrei în fiecare lună în condițiile în care analizele sunt bune?

Există posibilitatea să fie vorba de probleme ORL: foarte important este consultul temeinic nas-gât-urechi, iar dacă aici nu se descoperă nimic, atunci recomand să vă orientați către consultul alergologic și imunologic. Dacă toate acestea sunt în regulă, atunci vorbim de supraexpunerea copilui la viruși și bacterii. Ce înseamnă acest lucru? Că cel mic este supus foarte des spațiilor aglomerate: azi la mall, mâine la supermarket, poimâine în aeroport etc.

7.     Când este febra alarmantă, când este cazul să intervenim cu antitermice, când mergem la urgențe?

Aici, ar fi două aspecte de menționat. Depinde de pragul temperaturii la care copilul ar putea face convulsii febrile și depinde și de ceea ce simțiți voi ca părinți și cum îl percepeți pe copil. Dacă la o temperatură de 38, 4 sau 38,5 grade Celsius copilul este apatic și somnolent, clar intervenim cu antitermic și în același timp contactăm medicul curant. Dacă avem un copil energic și vioi cu o temperatura de 39 de grade, iarăși este destul de periculos, pentru că în acest caz este greu de estimat care este limita convulsiilor febrile și atunci clar recomand să se intervină cu antitermic plus, la fel, contactat medicul. Convulsiile febrile sunt frecvente până la vârsta de 5 ani.

8.     O altă întrebare de la o mamă din comunitate: Ce putem face pentru a trece mai ușor prin răceli? Mai nou și siropurile care înainte scădeau foarte repede febra acum își fac efectul mult mai greu. Cât de dese vor fi răcelile odată cu intrarea în colectivitate?

Este destul de ciudat acest caz… siropul nu își face efectul doar în cazul în care copilul are polipi (vegetații adenoide) sau dacă ați schimbat brandul siropului (pentru că deși au aceeași compoziție, ele răspund diferit de la copil la copil). Dacă folosiți același brand mereu și nu există răspuns, înseamnă că mai trebuie căutat, să nu fie vorba de alte focare infecțioase sau de vegetații adenoide (polipi) sau poate o altă cauză ar putea fi faptul că medicamentul nu este păstrat corect. Din experiența mea, am întâlnit foarte multe cazuri de vegetații adenoide. Antitermicele cele mai folosite au valabilitate maximum o lună de la deschidere, să nu le administrați mai mult de o lună, pentru că nu își mai fac efectul sau au un efect diminuat.

În ceea ce privește a doua parte a întrebării, răspunsul meu este: la fel ca înainte de pandemie vor fi răcelile. Dacă copilul răcea lunar înainte de pandemie, acesta va fi normalul lui și acum sau poate și mai multe îmbolnăviri, pentru că ne așteptăm la un val mare de viroze dat fiind faptul că măsurile pandemice s-au relaxat, măștile nu prea se mai poartă, nu se mai dezinfectează locurile atât de des, rata de vaccinare a populației generale a scăzut, toate acestea ducând la un posibil val de îmbolnăviri mai mare în sezonul ce urmează.

9.     Cum tratăm durerile în gât? Ce anume să luăm pentru imunitate când copilul răcește des și în special gâtul este problema.

Există numeroase soluții hipertonice pentru reducerea durerilor în gât ale copiilor, chiar și RinoSun Spray poate fi o soluție preventivă.

Atenție însă, dacă durerea în gât persistă mai mult de 48h-72h, atunci vă recomand să vă îndreptați către consult și testare faringiană. Virusul are doar două căi de intrare: pe nas sau pe gât, iar dacă copilașul dumneavoastră are mereu dureri în gât, trebuie văzut dacă copilul are o anumită sensibilitate la gât, prin urmare neapărat recomand consult ORL. 

10. Care sunt cele mai bune metode pentru a crește imunitatea unui copil? Îi putem feri pe copii de îmbolnăviri?

Cum am mai spus anterior, să facă răcelile cu o distanță de mai mult de o lună între ele. Desigur, control anual, analize anuale de verificare, acoperirea vaccinală pe ceea ce se poate și eu tot insist pe… evitarea aglomerațiilor și a spațiilor publice închise pe cât posibil, pentru că acestea, dragi părinți, sunt foarte periculoase din punct de vedere al contaminării aeriene. Dacă nu sunt necesare și esențiale, nu duceți copiii în aceste locuri.  

Da, îi putem feri cu cât se fac aceste lucruri și cu cât copilul face racelile. Știu că sună contrar, dar odată căpătați anticorpii organismului, răcelile vor începe să fie din ce în ce mai rare.

11. Este în beneficiul copiilor să se îmbolnăvească și să formeze anticorpi în mod natural sau se recomanda vaccinarea antigripală?

Cred că v-am răspuns deja și la această întrebare. În acest caz eu recomand vaccinarea antigripală, pentru că gripa este mai particulară și vine la pachet cu alte pericole pentru organismul copilului.

Prin urmare, ca să fie mai clar, este bine ca cei mici să se îmbolnăvească și să formeze anticorpi în mod natural, însă doar în cazul infecțiilor virale. De exemplu, dacă a avut luna trecută enterocolită cu norovirus și urmează gripa, atunci e mai bine să se fi administrat vaccinul ca cel mic să aibă o formă mai ușoară de gripă. Dacă copilul stă lângă București, la curte, nu îi trebuie neapărat vaccin. Depinde foarte mult și cum și cât este expus, câte raceli a avut în ultima perioadă, de aceea vă recomand dacă vă hotărâți pentru vaccinul antigripal să discutați toate aceste aspecte cu medicul pediatru/medicul de familie care se ocupă de copilul dumneavoastră și îi cunoaște foarte bine istoricul medical.

12. Câte raceli pot avea copiii pe an? Când sunt considerate a fi prea multe?

Maximum 7 raceli pe an sunt de ajuns, pentru că e nevoie de recuperare după fiecare boală și e de preferat ca după fiecare infecție organismul să aibă timp să își facă apărarea, adică anticorpii. Dacă infecția este bacteriană, nu o puneți la socoteală, pentru că aici nu se produc anticorpi suficienți pentru o protecție pe viitor.

13. Întrebare de la o mamă din comunitate: 

Refacerea după o viroză: cât este indicat să rămână copilul acasă pentru o refacere completă, în contextul în care deși pare bine, organismul ar putea fi încă slăbit și predispus altor factori de îmbolnăvire?

Știu că e destul de greu pentru părinții care lucrează, dar minimum 1-2 săptămâni după boala ar fi recomandat ca cel mic să rămână acasă pentru recuperare. Altfel, riscăm o altă îmbolnăvire.  La fel cum între un vaccin și următorul există patru săptămâni tocmai pentru a lăsa o fereastră organismului să lucreze, să producă anticorpi, așa este necesar și aici măcar 1-2 săptămâni.

14.   O altă întrebare de la un părinte: Eu mi-aș dori să știu de ce se consideră că copiii își fac imunitate prin îmbolnăvire în primul an de colectivitate, dacă inclusiv noi părinții luăm de la ei… noi nu avem deja imunitatea formată?

Ba da, dar avem de-a face aici cu o supraexpunere. Pentru că adultul da, are deja imunitate la anticorpii pe care i-a făcut în copilărie, iar acești anticorpi scad odată cu vârsta, ei nu rămân la fel de mulți și de puternici.

Copilul care aduce de la grădiniță săptămână de săptămână alt virus îl transmite mai departe, de aceea supraexpunerea copilului este valabilă și pentru adult, pentru că dacă vom duce un adult la grădiniță alături de un copil (să stea împreună 4-8ore), se va îmbolnăvi și adultul la fel. De exemplu, așa cum virusul COVID are mai multe variante și virușii au mai multe variante la care mulți dintre noi, adulții de acum, nu am avut de unde să facem anticorpi, pentru că nu i-am moștenit, astfel îi vom face tot acum. În plus, multe dintre virusurile de acum nu erau când noi eram copii, un exemplu în acest sens ar fi gură-mână-picior, un virus luat din aglomerație, foarte des întâlnit în zona urbană, spre deosebire de zona rurală.  

15. Caz concret de la o mamă din comunitate și întrebare:

Anul trecut nepoțelul meu a răcit lunar, tratamentul fiind dat de pediatru mereu și ne-am cam speriat, ce e de făcut? Nepoțelul are 4 ani.

Dacă pediatrul l-a văzut lunar și a primit tratament, căutați alte predispoziții sau cauze posibile: consult ORL și analize uzuale, apoi controale pe alte specializări, în funcție de evaluarea medicului curant. Atenție mare, însă, tratamentul la telefon nu îl luăm în considerare, căci nu este unul complet și corect. O evaluare și un consult corect sunt foarte importante în cazul îmbolnăvirilor dese, pentru că medicul poate vedea dacă pacientul a mai scăzut în greutate, dacă are puroi în gât, sunt multe aspecte aici de urmărit care pot fi semnale de alarmă. Dacă toate acestea au fost respectate și medicul l-a consultat fizic pe copil, atunci căutați și la grădiniță, să vă asigurați că sunt respectate regulile de igienă și de triaj.

16. Când sunt indicați aerosolii? Pe termen lung pot avea efecte negative, de exemplu să îl facă pe copil mai sensibil și ulterior să răcească mai repede?

Aerosolii pe termen lung se recomandă doar de pneumologul pediatru împreună cu alte metode de prevenție, vaccinare, investigare ORL + sfatul meu cel de toate zilele: evitarea aglomerațiilor.  Nimeni altcineva nu are voie să recomande pe termen lung aerosoli, cu excepția medicului pneumolog. Pentru aerosoli, se folosește soluție salină hipertonică 3%, cunoscutul Respisun, care eliberează căile respiratorii și elimină mucusul. Cu aerosoli, soluția salină de 3% are beneficii importante pentru bronșiile copilului.   

De asemenea, reduce inflamația bronșică, fluidifică secrețiile nazale, le descompune ca să poată fi drenate mai ușor în exterior. Soluția salină 3% are și efecte terapeutice, conform studiilor, similar altor medicamente inhalatorii, deși aceasta nu este un medicament. Atenție! A nu se confunda întrebuințările acestuia cu cele ale unui ser fiziologic normal (nu îl folosiți pentru curățarea ochilor bebelușului, de exemplu, pentru că acesta are mult mai multă sare decât un ser clasic, de aceea el se folosește doar cu prescripție de aerosoli!).

Și nu, aerosolii nu îl fac pe copil să fie mai sensibil, ci nerezolvarea problemelor ORL și nerespectarea tuturor celorlalte recomandări preventive. 

17. Își formează copiii imunitatea din alimentație? Dar când nu este așa, ce facem, le oferim suplimente sau așteptăm ca organismul să își formeze singur imunitatea?

Organismul lucrează cu ceea ce i se dă. După părerea mea, nu este nevoie de suplimente, doar atunci cand se impune. Haideți să luăm un caz concret. Dacă îi dai struguri albi unui copil din România pe timp de iarnă, atunci se strică organismul. Sau la fel, dacă îi dai iarna căpșuni din Spania sau pepene din Turcia. Alimentația corectă care da, oferă imunitate, înseamnă alimente date pe sezon, adică să le oferim copiilor fructe și legume conform locului în care locuiesc, fără pesticide și alte substanțe toxice.

18. Ce parere aveti despre saline, sunt un ajutor real în primul an de colectivitate?

Salinele reale, ci nu cele artificiale, da, ajută foarte mult, mai ales pe cei cu probleme ORL și respiratorii pentru o perioadă de minimum două săptămâni o dată pe an, în lunile mai+/- septembrie. Ajută mult, pentru că stând acolo două săptămâni, inflamația mucoasei nazale și a plămânilor se ameliorează foarte mult. Însă dacă mă întrebați despre salinele din București, dacă duceți un copil pentru două ore la o salină de aici, iar apoi opt ore la grădiniță, cred că vă dați seama care este răspunsul în această situație. Salina nu curăță nasul, chiar dacă dumneavoastră aveți această impresie. Singurele care ajută sunt într-adevăr salinele naturale, foarte indicate mai ales pentru copiii cu polipi. Totodată, salinele ameliorează terenul pe care se pot prinde virușii, dar nu întăresc neapărat imunitatea.

19. Care sunt după părerea dumneavoastră cele mai bune probiotice pentru întărirea imunității digestive, mai ales în rândul rotavirusului și al enterovirozelor?

Nu cred că există cel mai bun probiotic, pentru ca în primul rând eu recomand părinților să vadă compoziția probioticului care e foarte importantă să nu fie incompatibilă cu istoricul medical al copilului. Și în al doilea rând, poate eu vă pot recomanda un probiotic bun, dar care să nu fie bun pentru copilul dumneavoastră. În acest caz, trebuie mereu urmărite simptomele: daca apar diaree, dureri abdominale în primele 7 zile de la administrare, înseamnă că trebuie să renunțați la acel probiotic și să încercați un alt probiotic compatibil cu organismul copilului.

Pentru că am primit de la SunWavePharma un Kit util pentru copii înainte de intrarea în colectivitate, vreau să-l întreb pe domnul doctor care este părerea lui despre suplimentele conținute în el, dacă și cum ajută acestea. 

Când e bine ca cei mici să ia un supliment de imunitate?

Medicul răspunde: Un supliment de imunitate este bine de luat înainte de începerea grădiniței pentru o perioadă scurtă de timp (maximum o lună) sau mai ales atunci cand copilul a trecut prin următoarele boli: Covid, mână-gură-picior, gripă, infecție cu virusul sincitial respirator (VSR).

Și de Imunice, mai exact, ce părere aveți?

Medicul răspunde: Este bun, mai puțin la copiii alergici la proteina laptelui de vacă. Când este bun acest Imunice? Dacă copilul a trecut prin: internare de covid, prin pneumonie, prin amigdalită cu scădere în greutate, la fel daca a făcut două viroze în ultima lună, tratate acasă, pentru recuperea organismului, poate lua Imunice.

Când e indicat să folosim Respisun?

Medicul răspunde:Respisun este indicat doar la recomandarea medicului, în următoarele cazuri: pentru copiii care au wheezing recurrent, istoric de viroze, bronșiolite sau vegetații adenoide (polipi, denumire populară).

Dacă mucii prezintă culoare galbenă, Respisun poate fi folosit pentru curățarea nasului, dar doar la recomandare medicală. E bine să păstrați în casă o cutie de Respisun pentru toată iarna, ca să aveți de rezervă.

Când e indicat să administrăm Rinosun Spray?

Medicul răspunde: Acest spray este bun pentru toți copiii, mai ales când încep virozele respiratorii, dar atenție, vă recomand să alternați Rinosun timp de o săptămână cu alte antiseptice orale. E bine de dat măcar o săptămână Rinosun fără ca cel mic să prezinte simptome, doar preventiv, în prima săptămână de intrare în colectivitate.

Dacă veți continua mai mult de o săptămână, neapărat să alternați cu alte antiseptice, pentru că astfel se face o dezinfecție orală și așa cum ne dezinfectăm pe mâini, așa ne curățăm și gura. 

Când e bine să oferim acest probiotic – BioSun Instant?

Medicul răspunde: Dacă cei mici au avut enterocolite în cursul verii este recomandat acest probiotic cu zece zile înainte de intrarea în colectivitate. De asemenea, se mai recomandă și pe timpul verii, cu zece zile înainte de plecarea în vacanță.  

Un sfat de la dumneavoastră pentru toți părinții care ne citesc acum. 

Din tot sufletul, vă rog să aveți grijă de copiiii voștri. Să fiti precauți, să nu subestimați simptome, să evitați aglomerațiile măcar în prima lună de colectivitate a celui mic, evitați tot ceea ce înseamnă mall-uri, supermarket-uri, spații mari aglomerate și închise. Și observați întotdeauna copiii. Voi sunteți primii lor medici care vedeți primele simptome. Multă sănătate!

*Alte informații suplimentare despre toate suplimentele prezentate în cadrul acestui material pot fi consultate aici. Vă rog tare mult să consultați de asemenea medicul pediatru sau de familie înainte de administrarea oricărui supliment sau medicament. 

Credit foto: pexels.com/ unsplash.com/ freepik.com