Ai grijă de emoțiile copilului tău. Ține minte: stai mereu în spatele lor, gata să le prinzi

Un copil e soare. Strălucim în umbra lui. Reînviem, pentru că de la el ne luăm vitamina care trezește o viață adormită și fără sevă.

Un copil e cerul. Sub el stăm. Sub el ne întoarcem la noi, la ce am trăit copii fiind, la mama și la tatăl nostru. Un copil ne arată tot ce nu a funcționat la familia noastră. De cele mai multe ori e copilul nostru.
Doar când vom avea propriul nostru copil înțelegem tot sau încercăm să descoasem ce-a fost. Și mulți ne vom întreba:
Oare mama m-a iubif?
Tata de ce nu se juca aproape niciodată?
Eram un copil rău?
Ce a fost greșit la mine?
Le-am adus nedorințe și resemnare?
Am fost un copil dorit?

Un copil e iarba prin care îți treci degetele și îți vine să plângi. Pentru că știi. Știi că nimic nu are cum să fie mai curat, mai plin de speranță. Nu există nimic pe lumea aceasta mai plin de speranță ca un copil.

Un copil e libertate, oricât am vedea și am simți că nu e așa. Oricât de prinși ne-am găsi sub aripile lui, în cușca asta a dependenței bebelușului, apoi a copilului care devine băiețel, fetiță, băiat, fată, bărbat, femeie.
Creștem niște oameni de la rădăcină la frunze. Nimeni nu a zis că e ușor, dar doar în libertate poți face lucrul acesta. Și cu un copil te poți simți liber și între patru pereți și într-un spațiu îngrădit, pentru că e de ajuns să îl asculți. Mintea lui e dincolo de mintea noastră bătrână și înțepenită.

Eu de aceea mă simt liberă. Pentru că lângă el, pot să fug. De realitate.
Pentru că lângă copilul meu pot să fiu mai bună, pot să las ceva în urmă, pot să duc ceva la capăt.

Un copil e liniște, e și furtună. Și noi trebuie să știm cum să ne bucurăm de asta. E datoria noastră de părinți. La fel cum nu ne putem lipsi nici de liniște, nici de furtună, așa trebuie să facem și față de el. Să știm când să ne luăm fiecare parte pe care el ne-o lasă.

Un copil mai e ceva. E doi părinți unul într-altul. Dacă noi nu mergem în aceeași direcție, vom fi ca un vânt pentru el. Îl vom dezechilibra ușor-ușor.

Un copil e ceea ce simți când ieși afară închis după mult timp.
Un copil e ceea ce simți când iubești altfel pentru prima oară.
Un copil e un pumn strâns, plin de emoții. Zi de zi el vine lângă tine, mama lui, și se deschide. El are curajul să se răsfire și să se dezvăluie în fața ta. Nu lăsa aceste emoții să-ți scape în chiuvetă cu vase sau să se amestece în hârtiile la care muncești sau în mintea-ți plină.

Fii prezentă.
Prinde-i emoția.
E libertatea de care aveai nevoie ca să-ți găsești calea. Mergi întotdeauna în spatele emoțiilor sale. Prinde-le, păstrează-le, ai grijă de ele.

Tu, mamă dragă, ai grijă de înăuntrul fărâmei desprinsă din tine.