Acum când talpa ta-ți încape-n palma mea

Acum când talpa ta-ți încape-n palma mea –
Mai lasă-mă puțin,
Mai lasă-mă puțin să-mi fie greu,
Mai lasă-mă puțin să-mi fie somn,
Mai lasă-mă puțin să simt că sunt o mamă.

Acum când talpa ta e puțin mai mică decât palma mea,
Ți-oi pune-n creștet două sărutări –
Una pentru tine,
Iar alta pentru mine
Să o culeg peste câțiva ani
Ca să-mi aduc aminte

De atunci când am vrut să nu mă mai trezesc,
De atunci când am țipat și-n tine am spart geamuri,
De atunci când bluza mea s-a închis peste un sân
Și n-am mai fost a ta continuu.

Acum când palma mea încă-ți prinde talpa asta fină de copil
Talpa asta ce n-a străbătut
Griji și supărări,
Poteci întoarse,
Neadevăruri,
Cărbuni stinși.

Mă întreb din ce-ai fost tu făcut
Și oricâte aș pune cap la cap
Oricâte aș întoarce, aș închide și deschide –
Mereu, mereu, îmi dă același răspuns
Făcut din prea multă nevoie,
Făcut din singurătatea unei ființe
A cărei talpă n-a fost ținută în palma nimănui.

Am plâns.

Și lacrimile curgeau în podul palmei mele,
Dar tu le-ai șters
Le-ai șters cu cea mai mică talpă
Din piele fină,
Din inimă curată,
Și nu le-am mai simțit acolo
Pe palma mea uscată și bătrână.

Acum când încă
Talpa ta-ți încape-n
Palma mea
O să apăs butonul unui ceas
Ca el să stea
Ca-n mâna mea să strâng
Eternitatea unei mame.

Credit foto: Shannon Pitter on unsplash.com