De-a ce te joci, băiețelule?
De-a ce te joci, băiețelule? te-am întrebat și tu ai surâs și am știut că am în fața mea cel mai frumos copil din lume, copilul meu.
De-a ce te joci, băiețelule? te-am întrebat și-am știut pe loc că fie de voi fi o mamă greșită pentru lumea asta, pentru lumea ta voi fi mama cea mai bună din ea.
De-a ce te joci, băiețelule? te-am întrebat și-am știut câte au trecut peste noi. Știi? În mine zac mulți demoni, dar pentru tine, copile, voi scoate la înaintare-n cor toți îngerii de care sunt în stare. Pentru tine vor cânta. Pentru tine vor aplauda. Pentru tine vor zâmbi.
De-a ce te joci, băiețelule? te-am întrebat și mi-ai șoptit că este vorba despre același joc pe care l-am jucat dintotdeauna cu tine. O mamă și un copil în pântec. O mamă și un nou-născut. O mamă și viața ei născută a doua oară.
Tu pentru mine n-ai fost niciun joc.
Eu nu mă uit în spate, căci m-ar devora slăbiciunile, însă atunci când mă uit în față te văd pe tine înaintea mea. Și știu că la un moment dat drumul ți se va bifurca și e firesc, îți voi spune să te duci. Voi întinde mâna doar ca să mă ții de ea și obrazul să mi-l mai săruți o dată doar.
Tu de gâtul meu te vei agăța și-mi vei spune:
– Adio, mama, acum sunt mare, nu mă mai joc de-a nimic.
Credit foto: pexels.com
0
