Tricoul cu dungi al unei mame
Uite-o. O copilă. Ce mică e, ce dulce e.
Uite-o. Aleargă spre tatăl ei brunet, îl ține strâns de umăr, îi sărută obrazul.
Uite-o. E tânără acum.
Iubește.
Uite-o. De sub tricoul în dungi burta ei a început să crească.
Uite-o. Tricoul ei cu dungi nu mai este bun, iar ea pântecul și-l mângâie.
Uite-o. Cum ține acum în două mâini copilul.
Uite-o. Pe pieptul ei plânge acum micul prunc.
Uite-o. Cum încearcă să-ncălzească pruncul cu tricoul ei cu dungi.
Uite-o. Plânge în baie și numai ea știe, tricoul cu dungi e ud tot de lapte și de lacrimi.
Uite-o. O văd de mână cu copilul cu bucle în vânt.
Uite-o. Se joacă cu el, îi citește și dansează amândoi.
Uite-o. Copilul a crescut, iar a uitat cât de greu i-a fost.
Uite-o. Copilul se agață încă de tricoul ei cu dungi ca să-l ia în brațe.
Uite-o. Aleargă prin iarbă și prin ploaie și zăpadă, cu puiul ei de om, și mâna o ține strâns pe-a lui…
Uite-o! Copilul pleacă de acasă și-o lasă-n prag de ușă, îmbrăcată-n tricoul ei cu dungi.
Uite-o. Se uită în oglindă și acum ea știe c-a rămas doar ea.
Uite-o. E mângâiată pe tricoul ei cu dungi de un bărbat, dar de copil tare dor îi este.
Uite-o. Au întins-o acum pe patul rece.
-Aduceți-mi tricoul meu cu dungi, a spus.
Și l-au adus.
Uite-o. Când copilul a vizitat-o, nu o mai trăgea de tricou, era cu-n cap mai sus de ea.
A sărutat-o.
Și a ținut-o de mână.
Și i-a povestit despre viața lui.
Și a ținut-o de suflet.
Și-au spus cele mai frumoase cuvinte.
Acelea dintre un copil și-o mamă.
Uite-o.
Și la final
Copilul s-a îmbrăcat cu acel tricou în dungi.
Voia să-l țină pe el pe drumul înspre casă.
….
PS: spuneți-i mamei voastre cât de mult o iubiți. Nu uitați că nu-i avem până la sfârșitul vieții.
Foto credit: artist argentinian Hyuro