Gripă A Pozitiv. Cum a fost la noi, prin ce am trecut și unde am primit îngrijiri

Vineri dimineața. Îl simt pe mic călduț. Îi iau temperatura, însă termometrul îmi indică 36,9 grade Celsius. Ceea ce practic nu înseamnă febră la un copilaș de doi ani.

Dupa cum știți, la vârsta de doi ani, febra se măsoară cu un termometru rectal sau digital (cum am văzut în spitale la domnii doctori și mi se pare mult mai la îndemână și confortabil pentru copil, avem de gând să cumpărăm și noi unul-nu e scump deloc), și ar trebui să ne facem griji când ne arată o valoare de peste 38,5 grade Celsius.

Il las la grădiniță în ziua respectivă, deși instinctul de mamă îmi șoptea ușor că ceva nu miroase a bine. Și asa a fost. La prânz mă sună doamna educatoare că are temperatură (38,5 grade Celsius), așa că am plecat de la locul de muncă și l-am luat de la grădiniță. Între timp îi scăzuse temperatura.

Pe seară, iar a avut un episod febril, când am administrat pentru prima oară un antitermic. Sâmbătă noapte a avut loc un puseu febril, aproape 40 de grade Celsius. Ne-am speriat și am chemat ambulanța.

Am făcut lucrul acesta, pentru că nu trecuseră patru ore de la administrarea ultimului antitermic, nu scădea febra nici cu împachetari, nici cum. În afară de secreții nazale abundente și febră, nu erau alte simptome. Micul era vioi, energic în afara episoadelor febrile.

A venit ambulanța (destul de repede, 10-15 minute maximum). I-au administrat celui mic un supozitor și am continuat împachetările până la scăderea temperaturii. Ne-au spus că nu ne recomandă să mergem în spitale, căci este epidemie de gripă, că sunt numeroase cazuri și am face mai rău, întrucât l-am expune, iar simptomele sale nu indică decât o viroză. I-am ascultat și am continuat cu administrarea antitermicelor.

Luni dimineața ne-am prezentat la medicul de familie, care este și pediatru. Până atunci, nu mai făcuseră febră, dar îi dădeam antitermice la opt ore. Medicul ne-a indicat să continuam cu antitermice la patru ore și de asemenea ne-a spus că ar fi bine să facem testul de gripă, doar ca să ne asigurăm, dar că starea micului nu indică așa ceva.

Ne-am dus la Synevo, unde nu mai aveau teste de gripă, dar am făcut exudatele nazal și faringian.
Timp de patru zile am continuat administrarea antitermicelor la patru ore când făcea febră și la opt ore când nu făcea (luni-joi).

Joi se împlineau șapte zile de când cel mic avea episoade febrile. Rezultatele exudatelor tocmai ieșiseră negative. Pediatra mi-a spus că ar fi indicat după atâtea zile de febră să administrez antibiotic, căci este posibil să fie o infecție bacteriană. Nu am fost de acord.

Atunci am simțit că nu mai este cazul să ascult de absolut nimeni, ci doar de instinctul meu. L-am îmbrăcat cât mai subțire, pentru că îl simțeam că arde, am chemat un taxi și am pornit spre camera de gardă de la Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii “M.S. Curie”, din capitală.

Am ajuns în jurul orei 15 la urgențe. În momentul când am ajuns, temperatura micului i-a crescut destul de mult, aproape 39 de grade Celsius. Erau foarte mulți părinți cu copilașii lor, chiar foarte mullți. M-am speriat inițial, însă a durat un minut să completez cererea de întegistare și alte câteva minute până ne-au chemat la triaj, întrucât informasem că are febră.

I-au administrat un supozitor pentru scăderea febrei, m-au mustrat că am plecat cu el de acasă când bănuiam că ar putea face febră (atenție, este periculos să faceți așa ceva: eu mi-am asumat acest lucru, pentru că spitalul era foarte aproape de noi, am făcut maximum zece minute pe drum).

După scăderea temperaturii, i-au făcut următoarele investigații: radiografie pulmonară, analize de sânge, consultație pediatrică și la ORL, testul de gripă. Am plătit doar pentru testul de gripă suma de 50 lei.

M-au sfatuit să îl fac și eu, pentru că prezentam simptome (febră, secreții nazale, dureri musculare). Lui Marc i-a ieșit pozitiv (gripă tip A), iar mie negativ. Rezultatele testului de gripă au ieșit într-o oră și jumătate. Între timp, s-au făcut celelalte menționate.

De la Marie Curie am plecat spre Spitalul de Boli Infecțioase “Dr. Victor Babeș” pentru a lua rețeta pentru gripă și a fi consultați. Așa ne-au indicat că este protocolul. Pe la ora 23 ne-am întors acasă, cu tratamente pentru amândoi (mi s-a spus că cel mai bine este să iau și eu tratamentul pentru gripă, fiind persoană de contact). Tratamentul ni s-a dat pentru cinci zile, timp în care amândoi ne-am simțit mult mai bine, chiar revenit aproape total, iar febra nu am avut nici unul dintre noi încă de la administrarea primei doze de Tamiflu.

De ce consider că a fost o experiență pozitivă:

• mă bucur că mi-am ascultat instinctul și că am plecat la spital;
• au durat multe ore toate investigațiile și am fost singură cu cel mic care era dezbrăcat din pricina febrei și m-am plimbat cu el în brațe prin aproape tot spitalul pentru a fi consultat, însă știam că se face ceea ce trebuie;
• am purtat măști permanent, cel mic a primit chiar și o diplomă pentru Curaj la recoltarea analizelor, iar un tânăr care făcea practică în spital i-a dăruit un ursuleț de pluș, ca să “îi treacă febra mai repede”;
• o doamnă asistentă s-a dus și ne-a cumpărat apă;
• mic a fost consultat de doamna doctor Guțu Maria, medic specialist pediatrie, de care am fost impresionată- nu ne-a grăbit, a fost mereu calmă cu noi și m-a informat concis despre toate procedurile.

În cele din urmă, recomand această cameră de gardă (M.S. Curie) pentru acest tip de urgențe, însă cu mențiunea că vă puteți aștepta să dureze câteva ore până veți avea un diagnostic final.

Să fim sănătoși toți și să nu avem nevoie de spitale,

PS: Noi mergem să citim cu Pufi. Așa îl cheamă pe ursuleț și mic doarme cu el acum.

Cu drag,
K.