În cumpănă de mamă

Am fost. În cumpănă de mamă
Când naștere ți-am dat și privindu-te întâia oară
Îmi explodau emoțiile pe rând:…
Fericire, plânset și încă puțin de nebunie.

În cumpănă de mamă am fost
Și când n-am știut cum să te țin în brațe,
Atât de mic, oh, atât de mic erai
Că frică mi-era până și de răsuflarea ta-n cearșaf-

Apoi, când te-ai îmbolnăvit prima oară.
Când ai căzut prima oară.
Când te-a durut cel mai tare prima oară.

Nu erau manuale,
Nu erau prospecte,
Nu erau doctori,
Nu erau zei
Care să trateze
O boală incurabilă,
Dar a naibii de vindecătoare de singurătate și neiubire:
Să fii în cumpănă de mamă.

Și as da pentru ea la schimb nemurirea,
Căci nimic nu mi-e mai drag, mai scump,
Mai ca un vas de sânge dintr-o inimă ce-mi ticăie în palmă-
Iar eu tre’să știu în viața asta cum s-o țin vie, cum s-o curăț, cum s-o cresc, cum s-o fac să bată cât mai mult.

În cumpănă de mamă cred că-ți voi fi alături zi de zi, ceas de ceas, inimă lângă inimă. Nu știu cum altfel.

De-ar fi să-mi dau la schimb existența, cred că mi s-ar chirci stomacul și inima s-ar frange, să știu că n-am ajuns să te iubesc până la bătrânețe, până la capăt, să știu eu că-n viața asta nu ți-am dat tot ce am putut mai bun.

Vezi tu, treaba asta cu părințeala, cu mama, cu tata, nu-i garantată. Eu nu știu dacă o să mai fiu mâine, dar pentru azi, poate ar trebui să mă asigur că azi, da, da, azi, e cea mai frumoasă zi pentru tine. S-o fac să fie cea mai de neuitat.
Și apoi mâine s-o iau de la capăt. Și încă o dată, încă o dată, încă de mii de ori până se vor întâlni toate cumpenele la un loc.