Azi-noapte am adormit cu tine de mână
Azi-noapte am adormit cu tine de mână-
Mi-au zis…că tu ești de pătuț,
Că-n cameră singur trebuie a-nvăța să dormi-
Le-am zis…că sunt…nebuni!
Azi-noapte am adormit cu tine de mână-
Stăteam amândoi culcați pe burtă
Și-n respirația ta auzeam
Cu urechea lipită pe cearșaf
Cum ne leagă
O viață-ntreagă
De-acum
‘nainte.
Azi-noapte am adormit cu tine de mână-
Până când, cumva, în somnu-mi agitat,
Ți-am dat drumul la mână
Și-am simțit c-ai tresărit
Și-ai început cu a ta mână,
Din nou, să-mi cauți mâna mea.
Azi-noapte am adormit cu tine de mână-
Și mâna mea mare s-a simțit atât de mică
Pe lânga mâna ta în stare să-mi ia-
Toate
Bolile,
Fricile,
Tristețile
De zi cu zi.
Azi-noapte am adormit cu tine de mână-
Se făcea că ne jucasem până-n miez de noapte
Și-așa căzurăm frânți pe puf de perne,
Împreunați de mâini,
Mi-au zis că-i doar un vis, că tu ești mare acum,
Că ai plecat,
Că hoinărești prin lume-
Le-am zis, din nou, că sunt…nebuni!
Ce știu ei? Ce-au ei de-a face?
Cu mâna mea, care noapte de noapte
Ține-n palmă, mâna ta?
……………………………………………………….
Text: Mama micului M
Ilustrație: cu suflet, Lorena’s Art