Soțului meu

Între noi doi e-o distanță de iubire
Un drum de te iubesc și te urăsc,
Un drum pe care am mers
Cu mâinile împreunate –
dar și
Cu spatele întorși unul la celălalt.

Între noi doi e-o distanță de răbdare,
De curaj,
De nebunie,
De dragoste-n noapte-
De tremurări și surde șoapte,
De “mai vreau, mai vino, mai dă-mi din tine”.

Între noi doi e-o distanță de mii de
Visuri,
Călătorii,
Secrete,
Plânsete și înghițituri în sec,
Lovituri de cuvinte
Spuse la nervi-
Absurde și urâte.

Între noi doi e-o distanță de trupuri calde,
De sărutări uitate,
De zâmbete pe-alocuri,
De-mbrățișări usturătoare.

Între noi doi e-o distanță de-un copil,
Pe care tu mi l-ai dat,
Pictat din tine și din mine,
Ca gemenii am fost, 
Ca o oglindă-n iarnă,
Pe care gura ta a suflat
Un te iubesc în aburi.

Între noi doi e-o distanță în care acum-
Își strânge pumnișorii el,
Se așază ghemotoc ca melcul,
Se cuibărește ca pisica la vreme-nfrigurată,
Ca iepurașii unii-ntr-alții.

E el. Minunea.

Și se numește T E I U B E S C !