Copile, ascultă-mă bine, Promit!

Fii pentru copilul tău mama pe care ai fi vrut să o ai.

Dă-i lumină, ca el să strălucească.
Încurajează-l să plângă, ca să-și scoată emoțiile afară si din când în când, ia-l în brațe si poartă-l așa pe drum, chiar dacă “e prea mare pentru asta”.
Fii pentru copilul tău mama pe care ai fi vrut să o ai.
Mama pe care ai vrea să o ții minte.
Mama pe care ai vrea să o reflecți în multe amintiri mai târziu.
Mama cea mai tare din lume.

Eu știu că nu sunt cea mai tare mamă din lume. În timp ce scriu pledoaria asta pentru voi, de fapt scriu pentru mine întâia oară. Știu că nu sunt mama pe care mi-aș fi dorit s-o am atunci când eram mică.
De ce aș vrea să am o mamă nervoasă? O mamă stresată? O mamă grăbită mai mereu? O mama care nu se joacă împreună cu mine atât cât îmi doresc? O mamă care nu mă lasă să o cunosc întru totul? O mamă care s-a adăpostit într-o carapace dură și uneori nu a mai fost prezentă? O mamă schimbătoare ca vremea, pe care nu am putut să o înțeleg adeseori?

O mamă despre care m-am întrebat uneori, în inima mea micuță, dacă mă mai iubește.

Eu nu știu dacă o să reușesc până la capăt să fiu pentru copilul meu mama pe care mi-aș fi dorit să o am eu când eram mică. Promit pe toată iubirea asta pe care o simt pentru el și care mi-e tot, că o să încerc. Cu toți porii, cu toate firele de păr, cu toate ghearele, cu toți dinții, cu tot sufletul. Promit să încerc.

Și atât vă pot spune. Când căutați să aflați cum sunteți voi pentru copiii voștri, când nu o să vă mai fie frică să înfruntați demonul realității, faceți exercițiul ăsta. În oglindă. Doar tu cu tine. Și întrebă-te sincer: sunt pentru copilul meu mama pe care mi-aș fi dorit să o am?

Și acum. Doar tu știi. Dacă începi să plângi însă, să știi că încă ai vreme…

Căci eu vreau să cred că încă am.

De la o mamă,
Pentru altă mamă

Credit foto: freepik.com

fb-share-icon0